Diviziunea legii naturale

Intreaga lege a lui Dumnezeu este cuprinsa in invatatura dragostei fata de aproapele nostru, propovaduita de Iisus. Cu certitudine, aceasta invatatura cuprinde toate indatoririle oamenilor fata de ei, dar trebuie sa li se arate cum sa o aplice, altfel ei o vor neglija asa cum fac astazi. Pe de alta parte, legea naturala cuprinde toate circumstantele vietii si aceasta invatatura nu este decat o parte din lege. Oamenii au nevoie de reguli precise; preceptele generale si prea vagi lasa portile deschise interpretarii.
Diviziunea legii naturale in zece parti cuprinzand legile despre adoratie, munca, reproducere, conservare, distrugere, societate, libertate, egalitate, progres, si in sfarsit pe cele ale dreptatii, dragostei, milei a fost facuta de Moise si poate cuprinde toate circumstantele vietii, ceea ce este esential. O putem urma fara ca ea sa aiba prin aceasta nimic absolut, nu mai mult decat toate celelalte sisteme de clarificare ce depind de punctul de vedere sub care se considera un lucru. Ultima lege este cea mai importanta; prin ea omul poate avansa cel mai mult in viata spirituala, caci ea le rezuma pe toate.

(prelucrare dupa Allan Kardec - Cartea spiritelor)

Legea naturala

Legea naturala este legea lui Dumnezeu. Este singura adevarata pentru fericirea omului. Ea ii indica ce trebuie sa faca sau sa nu faca si omul este nefericit numai daca se abate de la ea.
Legea lui Dumnezeu este eterna. Dumnezeu nu se poate insela. Oamenii trebuie sa-si schimbe legile lor, deoarece sunt imperfecte; numai legile lui Dumnezeu sunt perfecte. Armonia care determina universul material si cel moral este intemeiata pe legile stabilite de Dumnezeu pentru vesnicie.
Toate legile naturii sunt legi divine deoarece Dumnezeu este ziditorul tuturor lucrurilor. Savantul studiaza legile materiei, omul de bine pe cele ale sufletului si apoi le practica. Este dat omului sa le aprofundeze si pe unele si pe altele dar nu intr-o singura existenta care nu-i este suficienta.
Ce inseamna cativa ani pentru a obtine tot ceea ce constituie o fiinta perfecta, daca se considera numai distanta ce separa salbaticul de omul civilizat? Cea mai lunga existenta posibila este insuficienta, cu atat mai mult atunci cand este scurtata, asa cum se intampla unui mare numar de oameni. Printre legile divine, unele regleaza miscarile si interactiunile materiei brute: sunt legi fizice; studiul lor este domeniul stiintei. Altele se refera in mod special la omul insusi si la raporturile sale cu Dumnezeu si cu semenii sai. Ele cuprind regulile vietii corpului ca si pe cele ale vietii sufletului: acestea sunt legile morale.
Legile divine nu sunt aceleasi pentru toate lumile. Ratiunea spune ca ele trebuie sa fie corespunzatoare naturii fiecarei lumi si adaptate gradului de avansare a entitatilor care locuiesc acolo.

(prelucrare dupa Allan Kardec - Cartea spiritelor)