Icoane facatoare de minuni

Iata cele mai puternice 22 de icoane facatoare de minuni din Romania

articol semnat de Gabriel Penes

Nu mai e mult până va începe sezonul vacanţelor de vară. Unii vor lua calea străinătăţii, dar alţii vor alege să rămână în ţară, căutând locuri frumoase pentru relaxare. Iar dacă drumul vă va duce în anumite zone de la noi, Libertatea vă propune să vă gândiţi şi la posibilitatea de a admira şi, cine ştie, chiar a încerca puterea pe care se spune că ar avea-o icoanele făcătoare de minuni. Astăzi vă prezentăm cele mai cunoscute 22 de astfel de icoane existente în România şi răspândite prin toată ţara. Deci, foarte posibil, şi pe traseul uneia dintre destinaţiile voastre de vacanţă.

Icoana Maicii Domnului - Mănăstirea Nămăieşti, jud. Argeş	Icoana Maicii Domnului - Mănăstirea Trivale, jud. Argeş	Icoana Maicii Domnului - Biserica Colţea, Bucureşti
Tradiţia spune că icoana a fost pictată chiar de Sfântul Evanghelist Luca. A fost înrămată în argint, în anul 1798. Este renumită pentru ajutorul dat femeilor care se roagă la ea în speranţa că vor putea avea copii, pentru vindecările miraculoase ale unor afecţiuni grave, dar şi pentru aplanarea conflictelor familiale.	Povestea icoanei spune că ea a fost găsită, în 1930, în podul bisericii, de preotul paroh Dumitru Georgian, după ce acestuia îi apăruse în vis chiar Maica Domnului, care i-ar fi spus unde se află. A fost restaurată şi îmbrăcată în argint, vechimea ei fiind estimată la două sute de ani.	Donată bisericii în anul 1786 de domnitorul Nicolae Mavrogheni, icoana cu ferecătură lucrată manual, din argint poleit cu aur, poate fi admirată în partea din stânga catapetesmei.
Icoana Sfântului Antonie cel Mare - Biserica “Buna Vestire”, Bucureşti	Icoana Maicii Domnului - Biserica Olari, Bucureşti	Icoana Sf. Mina - Biserica Sf. Mina, Bucureşti
În urma incendiului din 1847, biserica a ars în întregime, singurul lucru care s-a păstrat fiind tocmai icoana Sfântului Antonie cel Mare, care de atunci a devenit patronul acestui lăcaş de cult, alături de Maica Domnului.	A fost adusă în biserică de preoţii refugiaţi de la Mănăstirea Arnauchiul, din Turcia, prin anul 1810. În 1864 i s-a schimbat ferecătura de argint aurit, cea nouă având pe margini 24 de mici medalioane care ilustrează minunile săvârşite de Maica Domnului.	În anul 1847, când un incendiu a mistuit o parte din Bucureşti, a ars în întregime şi Biserica Sf. Mina, dar icoana Marelui Mucenic Mina a rămas intactă în catapeteasmă, în mijlocul flăcărilor. E de mare ajutor pentru femeile ce vor a se căsători, dar şi pentru păgubiţii de orice fel.
Icoana Maicii Domnului - Biserica Doamnei, Bucureşti	Icoana Maicii Domnului - Biserica “Mihai Vodă”, Bucureşti	Icoana Maicii Domnului - Biserica Icoanei, Bucureşti
Icoana, a cărei provenienţă este necunoscută, o reprezintă pe Maica Domnului în veşmânt negru şi este realizată în stil apusean. Este renumită pentru vindecările trupeşti şi sufleteşti.	Icoana are o vechime considerabilă , datând cel puţin din vremea domniei lui Mihai Viteazul, când a fost adusă de la muntele Athos de către monahul Ioan pe cheltuială proprie, ca un semn de mulţumire faţă de domnitorul român. Se spune că ajută femeile să rămână însărcinate şi să nască uşor.	Conform tradiţiei, acum câteva secole, un trecător a aţipit în parcul aflat pe locul actualei biserici. Trezindu-se, a văzut icoana cu chipul Maicii Domnului, care i-a cerut să ridice o biserică acolo. E unica icoană care pare a vorbi cu cel care se roagă la ea.
Icoana Maicii Domnului cu Pruncul - Biserica Zlătari, Bucureşti	Icoana Maicii Domnului cu Pruncul - Mănăstirea Putna, jud. Suceava	Icoana Sf. Parascheva - Biserica Sf. Gheorghe Nou, Bucureşti
A fost adusă în 1987 de preoţimea strămutată la Zlătari de la Biserica Bradului, care urma a fi demolată. Este îmbrăcată în foiţă de argint, lucrată manual, şi datează din 1826. E renumită pentru ajutorul dat împotriva farmecelor, a vrăjilor şi a blestemelor.	A fost adusă, după cum spune tradiţia, de către Doamna Maria de Mangop, soţia domnitorului Ştefan cel Mare, în anul 1472, din Constantinopol. Este onorată în fiecare an, pe data de 2 iulie, ziua de pomenire a Sfântului Voievod Ştefan.	Această icoană e vestită pentru miracolele înfăptuite. Ea provine din fosta biserică Sf. Vineri - dărâmată în timpul comuniştilor -, motiv pentru care nu figurează în istoricul bisericii. Se spune că vindecă boli şi ocroteşte contra pericolelor de moarte.
Icoana Maicii Domnului - Biserica Madona Dudu, jud. Dolj	Icoana Maicii Domnului - Biserica Letca Nouă, jud. Giurgiu	Icoana Maicii Domnului - Sf. Mănăstire Căldăruşani, jud. Ilfov
Se spune că, pe la sfârşitul Evului Mediu, un negustor a găsit icoana într-un dud. Când a încercat să o vândă, aceasta a dispărut. Negustorul a găsit-o în acelaşi loc şi a vrut s-o dăruiască, dar a dispărut iar. Găsind- o a treia oară, a hotărât să ridice biserica.	Cu o vechime de peste două secole, icoana a început să lăcrimeze în urmă cu câţiva ani. Mai întâi au curs bobiţe de mir din ochiul stâng al Maicii Domnului, apoi, timp de câteva zile la rând, au curs şuvoaie de mir din ambii ochi.	În anul 1940, când Basarabia a fost invadată de ocupanţii sovietici, călugării de la Mănăstirea Dobrusa, din judeţul Socola, conduşi de stareţul lor, s-au refu- giat la Căldăruşani, aducând cu ei şi icoana Maicii Domnului, făcătoare de minuni. De atunci, ea a rămas aici.
Icoana Maicii Domnului - Mănăstirea Pasărea, jud. Ilfov	Icoana Maicii Domnului cu Pruncul - Mănăstirea Tigăneşti, jud. Ilfov	Icoana Maicii Domnului cu Pruncul - Mănăstirea Durău, jud. Neamţ
Se spune că preotul slujitor de la Mănăstirea Pasărea ar fi primit de trei ori, în vis, îndemnul de a merge într-un loc anume pentru a lua icoana şi a o aduce în mănăstire. În prezent, icoana este aşezată la loc de cinste în biserica mare, fiind vizitată de mii de credincioşi.	Tradiţia spune că icoana făcătoare de minuni ocroteşte mai ales mamele şi copiii. Un miracol s-a întâmplat când un incendiu izbucnit în apropiere ajunsese la porţile mănăstirii. Maicile au ieşit cu icoana în mâini, iar vântul şi-a schimbat direcţia.	Conform tradiţiei, icoana cea mare, argintată, a Maicii Domnului ar fi fost realizată în secolul al XVIII-lea. Tot din acea perioadă se spune că ar data şi primele minuni săvârşite de această icoană de o frumuseţe deosebită.
Icoana Maicii Domnului - Mănăstirea Neamţ, jud. Neamţ	Icoana Maicii Domnului cu Pruncul - Mănăstirea Ghighiu, jud. Prahova	Icoana Maicii Domnului cu Pruncul - Mănăstirea Pissiota, jud. Prahova
După ce icoana a stat în Imperiul Bizantin, la Constantinopol, timp de 555 de ani, în anul 1400 este trimisă Mitropolitului Iosif, de către Patriarhul Metodie şi de împăratul Ioan Paleologu, pentru a o proteja de persecuţiile împotriva sfintelor icoane.	În 1958 a fost adusă din Siria, la Catedrala Patriarhală din Bucureşti, de episcopul Vasilios Samaha. Se spune că icoana i-a cerut Preafericitului Patriarh Teoctist, în vis, să o ducă la Ghighiu. E cunoscută sub numele de Siriaca. E de mare ajutor femeilor ce vor să aibă copii, dar şi pentru sănătate.	Icoana, zugrăvită pe lemn de stejar, a fost pictată de portretistul Eustaţiu Stoienescu, în prima jumătate a secolului trecut. Chiar dacă maniera de realizare nu este cea clasică, bizantină, ea impresionează atât prin puterea harului ei, cât şi prin senzaţia că ochii Maicii Domnului te urmăresc, indiferent de unde ai privi icoana.
Icoana Maicii Domnului cu Pruncul - Mănăstirea Dintr-un Lemn, jud. Vâlcea
	Nu sunt cunoscute cu exactitate date despre autorul acestei icoane, anul realizării sau condiţiile în care a ajuns la mănăstire. Se spune că icoana a fost descoperită în trunchiul copacului din care a fost ridicată Biserica Dintr-un Lemn. De asemenea, se crede că această icoană e o reproducere după originalul atribuit Evanghelistului Luca.

Buna Vestire

Buna Vestire sau popular Blagovestenia (termenul slav corespunzator celui de Buna Vestire), este praznicul in amintirea zilei in care Sfantul Arhanghel Gavril a vestit Sfintei Fecioare ca va naste pe Fiul lui Dumnezeu.

Buna Vestire este prima sarbatoare confirmata in documente, dintre sarbatorile Maicii Domnului. Data acestei sarbatori a variat la inceput. Astfel, unii o sarbatoreau in ajunul Bobotezei (5 ianuarie), iar in unele Biserici din Apus, ca cele din Spania, Galia si Milano, Buna Vestire s-a sarbatorit la 18 decembrie. Parintele profesor Ene Braniste sustine ca sarbatoarea a fost introdusa la Roma de papa Leon al II lea (681-683), la inceput ca o sarbatoare locala si cu denumirea de sarbatoare a asteptarii Nasterii Domnului; dar variatia datei ei a durat in Apus pana in sec. XI, cand data de 25 martie s-a generalizat in toata lumea catolica de atunci. Numai la armeni Buna Vestire se praznuieste pe 7 aprilie, in raport cu data veche a sarbatorii Nasterii Domnului (6 ianuarie).

In Rasarit insa, data de 25 martie s-a generalizat probabil indata ce Nasterea Domnului a inceput sa fie sarbatorita peste tot la 25 decembrie, adica inca din prima jumatate a sec. al V lea. Buna Vestire este sarbatorita in fiecare an in perioada Postului Mare, fiind una dintre sarbatorile pentru care Biserica acorda dezlegare la peste, indiferent in ce zi ar cadea aceasta. 

Temeiul scripturistic al sarbatorii Bunei Vestiri

„Iar in a sasea luna a fost trimis ingerul Gavriil de la Dumnezeu, intr-o cetate din Galileea, al carei nume era Nazaret, catre o fecioara logodita cu un barbat care se chema Iosif, din casa lui David; iar numele fecioarei era Maria. Si intrand ingerul la ea, a zis: Bucura-te, ceea ce esti plina de har, Domnul este cu tine. Binecuvantata esti tu intre femei. Iar ea, vazandu-l, s-a tulburat de cuvantul lui si cugeta in sine: Ce fel de inchinaciune poate sa fie aceasta? Si ingerul i-a zis: Nu te teme, Marie, caci ai aflat har la Dumnezeu. Si iata vei lua in pantece si vei naste fiu si vei chema numele lui, Iisus. Acesta va fi mare si Fiul Celui Preainalt se va chema si Domnul Dumnezeu Ii va da Lui tronul lui David, parintele Sau. Si va imparati peste casa lui Iacov in veci si imparatia Lui nu va avea sfarsit. Si a zis Maria catre inger: Cum va fi aceasta, de vreme ce eu nu stiu de barbat? Si raspunzand, ingerul i-a zis: Duhul Sfant Se va pogori peste tine si puterea Celui Preainalt te va umbri; pentru aceea si Sfantul care Se va naste din tine, Fiul lui Dumnezeu se va chema. Si iata Elisabeta, rudenia ta, a zamislit si ea fiu la batranetea ei si aceasta este a sasea luna pentru ea, cea numita stearpa. Ca la Dumnezeu nimic nu este cu neputinta. Si a zis Maria: Iata roaba Domnului. Fie mie dupa cuvantul tau! Si ingerul a plecat de la ea." (Luca I, 26-38).

A fost mai usor pentru Apostoli sa creada ca Hristos a inviat, de vreme ce L-au vazut inviat. A fost usor pentru crestini sa creada in Invierea lui Hristos, pentru ca au avut marturia Apostolilor. Dar Maica Domnulu, a crezut pe baza unei simple fagaduinte ca se va petrece cu ea un fapt ce depaseste legea firii. A crezut posibil, imposibilul. Si prin aceasta l-a facut posibil, dupa cum sustine parintele Dumitru Staniloaie. E o lege a firii sa nu poata zamisli cele ce si-au ales viata fecioriei. De aceea Maica Domnului intreaba: "Cum va fi aceasta, de vreme ce eu nu stiu de barbat?". Insa, dupa ce ingerul ii comunica modul zamislirii minunate - "Duhul Sfant se va cobori peste tine si puterea Celui Prea Inalt te va umbri", Fecioara nu s-a mai indoit de vestirea ingerului. In clipa in care declara ca se increde cu desavarsire in minunea ce se va savarsi cu ea, Fiul lui Dumnezeu se si salasluieste in ea, zamislindu-Se Om.

Buna Vestire in calendarul popular

Buna Vestire este cunoscuta in calendarul popular sub denumirea de Ziua Cucului. De ce ziua cucului? Pentru ca in aceasta zi are loc primul sau cantec, prin care anunta vestirea primaverii.

Potrivit traditiei, daca primul cantec al cucului era auzit pe stomacul gol, in spatele omului, era semn rau: "Cucu-n spate mi-a cantat/ si moartea m-a sagetat!"

Exista obiceiul ca in aceasta zi, sa se numere de cate ori cucul isi canta numele, numar care ar descoperi cati ani mai avem de trait.
Flacaii si fetele il intrebau pe cuc cand se vor casatori: "Cucule voinicule/ Cati ani imi vei da/ pan’ m-oi insura (marita)?" Daca se intampla ca dupa rostirea acestor cuvinte, cucul sa cante, cantecul sau echivala cu un an de astepare. Dimpotriva, daca el tacea, tacerea sa era semn ca avem de-a face cu o casatorie grabnica.
De asemenea, craca pe care a cantat cucul de ziua sa, era taiata si pusa in scaldatoarea fetelor, in speranta ca flacaii nu le vor ocoli.

Adrian Cocosila

sursa: Crestin Ortodox

Iata principale, datini, obiceiuri, traditii si superstiti ale zilei de Bunavestire:

- Este ziua in care se spune ca va canta pentru prima data cucul, cel care vesteste lucruri importante in viata omului, el fiind perceput ca o pasara cu stramos mitic, cu puternic substrat erotic si ce care anunta venirea primaverii

- Este bine sa iei in aceasta zi bani in buzunar, sa fii imbracat in haine curate, pentru a te gasi asa cantatul cucului, caci daca te prinde cantatul altfel, nu vei beneficia de aceste lucruri tot anul.

- Nu este bine ca sa te prinda cantatul cucului cu stomacul gol 

- Nu ai voie sa te certi ca este mare pacat, iar cine se cearta in aceasta zi, va avea necazuri tot anul

- Pentru ca roadele sa fie bogate in livezi, pomii se ameninta cu toporul si se stropesc cu tuica

- Nu se pun ouă sub closca fiindca  puii vor iesi cu cate doua capete si patru picioare; ouale ouate in ziua de Bunavestire se spune ca nu sunt bune de mancat

- Este bine sa se puna sare si paine pe pragul usii, pentru a aduce liniste in casa si a da hrana ingerilor

- Se face foc in livada, ca sa se dezmorteasca pomii

- Se fac focuri mari cu toate lucrurile de prisos adunate de prin case si focurile dureaza pana in zori.

- Casele si lucrurile sa afuma pentru a alunga blestemele si gandurile negre.

- Se topeste zapada si, cu apa obtinuta se spala pe cap, caci se spune ca vei fi aparat de toate racelile iar durerile o sa-ti treaca, de parca ar fi luate cu mana

- Daca ziua de Bunavestire este o zi cu ceata, primavara va fi calduroasa.

- Se spune ca asa cum este ziua de Bunavestire, asa va fi si in ziua de Pasti.

- Este bine sa mananci peste ca sa fii sanatos si vioi, ca pestele in apa.

- Pescarii nu trebuie sa arunce in aceasta zi mamaliga la pesti, caci vor murii pestii.

Se spune ca vrajitoarele au putere mare in ziua de Bunavestire. Ele pot sa faca o mamaliga cu porumb rasnit proaspat, iar cu aceasta mamaliga pot ucide pestii din lacuri, pot opri rodul pomilor si lua laptele vacilor.
Pentru a preintampina toate aceste necazuri, trebuie sa afumati toata casa cu tamaie de la pastele trecut sau de la o sarbatoare mare. Un alt efect in combaterea vrajilor il are si lenjeria purtata in aceasta zi pe dos, sau o ceapa aruncata pe fereastra, in timp ce se spune: ,, Na, uite, ia de aici de pomana sufletului vrajitoarelor’’.