joi, 25 februarie 2010

Invataturi - Nicolae Steinhardt

           Cand un om reuseste sa faca ceva ce i-a solicitat mult efort, in el incepe sa lucreze trufia. Cel ce slabeste, se uita cu dispret la grasi, iar cel ce s-a lasat de fumat rasuceste nasul dispretuitor cind altul se balaceste, inca, in viciul sau. Daca unul isi reprima cu sarg sexualitatea, se uita cu dispret si cu trufie catre pacatosul, care se cazneste sa scape de pacat, dar instinctul i-o ia inainte! Ceea ce reusim, ne poate spurca mai ceva decit pacatul insusi. Ceea ce obtinem se poate sa ne dea peste cap reperele emotionale in asa maniera incit ne umple sufletul de venin.

          Banii care vin spre noi ne pot face aroganti si zgarciti, cum succesul ne poate rasturna in abisul infricosator al patimilor sufletesti. Drumul catre iubire se ingusteaza cind ne uitam spre ceilalti de la inaltimea vulturilor aflati in zbor. Blandetea inimii se usuca pe vreji de dispret, de ura si de trufie, daca sufletul nu este pregatit sa primeasca reusita sa cu modestia si gratia unei flori. Tot ce reusim pentru noi si ne aduce energie este menit a se intoarce catre aceia ce se zbat, inca, in suferinta si-n pacat.

          Ochii nostri nu sunt conceputi pentru dispret, ci pentru a exprima cu ei chipul iubirii ce se cazneste sa iasa din sufletele noastre. Succesele nu ne sunt date spre a ne infoia in pene, ca in mantiile statuilor, ci pentru a le transforma in dragoste, in dezvoltare si in daruire pentru cei din jur.

          Daca reprimi foamea in timp ce postesti, foamea se va face tot mai mare. Mintea ta o sa viseze mancaruri gustoase si alese, mintea o sa simta mirosurile cele mai apetisante chiar si in somn, pentru ca, in ziua urmatoare, inebunita de frustrare, sa compenseze lipsa ei printr-un dispret sfidator fata de cel ce nu posteste. Atunci, postul devine prilej de trufie, de exprimare a orgoliului si a izbinzii  trufase asupra poftelor. Dar, dincolo de orice, trufia ramine trufie, iar sentimentul frustrarii o confirma.

          Daca ai reusit in viata, nu te agata de nereusitele altuia, pentru a nu trezi in tine viermele cel aprig al orgoliului si patima infumurarii. Reusita este energia iubirii si a capacitatii tale de acceptare a vietii, dar ea nu ramine nemiscata, nu este ca un munte sau ca un ocean. Ingamfarea si trufia reusitei te coboara, incetul cu incetul de pe soclul tau, caci ele deseneaza pe cerul vietii tale evenimente specifice lor.

          Slabeste, bucura-te si taci! Lasa-te de fumat, bucura-te si taci! Curata ograda ta, bucura-te de curatenie si lasa gunoiul vecinului acolo unde vecinul insusi l-a pus. Caci intre vecin si gunoiul din curte exista o relatie ascunsa, niste emotii pe care nu le cunosti, sentimente pe care nu le vei banui vreodata si cauze ce vor ramine , poate, pentru totdeauna ascunse mintii si inimii tale.

          Intre omul gras si grasimea sa exista o relatie ascunsa. O intelegere.  Un secret. Un sentiment neinteles. O emotie neconsumata. O dragoste respinsa. Grasimea este profesorul grasului. Viciul este profesorul viciosului. Si, in viata noastra nu exista profesori mai severi decit viciile si incapacitatile noastre.

          Acum stiu, stiu ca orice ura, orice aversiune, orice tinere de minte a raului, orice lipsa de mila, orice lipsa de intelegere, bunavointa, simpatie, orice purtare cu oamenii care nu e la nivelul gratiei si gingasiei unui menuet de Mozart ... este un pacat si o spurcaciune; nu numai omorul, ranirea, lovirea, jefuirea, injuratura, alungarea, dar orice vulgaritate, desconsiderarea, orice cautatura rea, orice dispret, orice rea dispozitie este de la diavol si strica totul. Acum stiu, am aflat si eu...

Nicolae Steinhardt

Informatii despre viata si scrierile lui  Nicolae Steinhardt gasiti AICI

marți, 23 februarie 2010

Psaltirea binecuvantarilor - Sf. Arsenie Capadocianul


PSALTIREA CA O CARTE A TREBUINTELOR, potrivit practicii Sf. Arsenie Capadocianul, asa cum ne este inmanata de Cuviosul Paisie Aghioritul. A fost tradusa pentru Biblioteca Sf. Pahomie din greaca de Vassilios Kollias si apoi in romana de Radu Hagiu - editata de Karen Rae Keck

Nota editorului: Sfantul Arsenie obisnuia sa foloseasca Psalmii pentru binecuvantari, indeosebi atunci cand nu se afla vreuna prescrisa unei anumite ocazii. In Partea Intai se gaseste corespondenta intre psalmi si diferite ocazii. Lista originala greaca poate fi gasita in „O Geron Paisios”, a Ieromonahului Hristodul, Agion Oros, 1994. In Partea a Doua, am prevazut un index (mai degraba sarac); poate altcineva se va ingriji sa intocmeasca unul mai bun. Dincolo de toate consideratiile religioase, aceasta „Carte a Trebuintelor” este un o portret fascinant al vietii rurale din Anatolia, la inceputul celui de-al douazecilea veac: de reflecta mai mult „indelunga durare”a istoriei bizantine sau dificultatile particulare ale timpului Sf. Arsenie, nu ne simtim indeajuns de informati chiar si sa presupunem. Cu siguranta nu gasim aici o idealizare a conditiilor rurale: este demna de retinut mai ales grija deosebita pentru alinarea ranilor psihologice, cat si a celor fizice, si mentionarea a ceea ce am numi astazi „tulburare tensionala post-traumatica”.
Pentru noi, cel putin, motivatia precisa din spatele alegerii de catre sfant a unui anumit psalm pentru o trebuinta data, nu este intotdeauna vadita; aceasta poate si pentru a incuraja o meditatie mai adanca asupra cuvintelor. Ortodoxia nu este magie, si un document precum acesta nu este o incuviintare a „superstitiilor taranesti”; este mai degraba un canal prin care Dragostea lui Dumnezeu poate intra in fiecare aspect al societatii omenesti.

PARTEA INTAI: O LISTA A PSALMILOR SPRE FOLOSINTA CA BINECUVANTARI, ORANDUITA DUPA ORDINEA DIN PSALTIRE:

Nota importanta: Primul numar este numarul psalmului in Biblia greaca - Septuaginta. Al doilea numar este numarul psalmului asa cum se gaseste in textul masoretic.]

1 (1) Atunci cand un pom sau o vita-de-vie este plantata, ca sa poata aduce roada.
2 (2) Pentru ca Dumnezeu sa ii lumineze pe cei ce se duc la intalniri si soboare.
3 (3) Pentru ca rautatea sa iasa de la oameni, ca sa nu isi mai chinuiasca cu nedreptate semenii.
4 (4) Pentru ca Dumnezeu sa tamaduiasca pe oamenii cei simtitori, ce se imbolnavesc de deprimare din pricina purtarii oamenilor cu inima impietrita.
5 (5) Pentru ca Dumnezeu sa tamaduiasca ochii cei raniti, ce s-au muscat de catre o persoana rea.
6 (6) Pentru ca Dumnezeu sa dezlege persoana ce se afla sub o vraja.
7 (7) Pentru cei ce s-au pagubit din pricina fricii, a groazei si a amenintarii oamenilor celor rai.
8 (8 ) Pentru cei ce sunt raniti de diavoli sau de oameni stricati.
9 (9 si 10) Pentru ca diavolii sa inceteze a te chinui in somn, sau cu inchipuiri in timpul zilei.
10 (11) Pentru perechile cu inima impietrita care se cearta si divorteaza (cand barbatul sau femeia impietrita la inima isi chinuiesc sotia sau barbatul simtitor).
11 (12) Pentru oamenii bolnavi cu mintea, care au rautate si ii vatama pe altii.
12 (13) Pentru cei ce sufera din pricina ficatului
13 (14) Pentru un diavol infricosator; repetat de trei ori pe zi, vreme de trei zile.
14 (15) Pentru ca talharii sau hotii sa isi schimbe cugetul si sa plece nefacand vreo vatamare, si pocaindu-se.
15 (16) Pentru ca cheia sa se gaseasca, atunci cand se pierde.
16 (17) Pentru o acuzatie grava si nedreapta, de trei ori pe zi vreme de trei zile.
17 (18) Cand se petrece un cutremur sau alt dezastru al naturii, sau ploaie torentiala cu fulgere.
18 (19) Pentru ca femeile sa nasca cu bine.
19 (20) Pentru ca perechile ce din pricini medicale nu pot avea copii, ca Dumnezeu sa ii tamaduiasca si ca sa nu divorteze.
20 (21) Pentru ca Dumnezeu sa inmoaie inimile celor bogati si ei sa faca milostenie catre cei saraci.
21 (22) Pentru ca Dumnezeu sa opreasca focul, ca sa nu se petreaca vatamare mare.
22 (23) Pentru ca Dumnezeu sa-i imblanzeasca pe copii cei foarte neascultatori, care aduc intristare parintilor lor.
23 (24) Pentru ca sa se deschida usa cand s-a pierdut cheia.
24 (25) Pentru cei a caror ispita ii tulbura foarte si aduce astfel mereu necazuri in vietile lor, facandu-i sa isi piarda linistea si sa se planga.
25 (26) Cand cineva cere ceva bun de la Dumnezeu, ca El sa il daruiasca fara ca acela sa se vateme.
26 (27) Pentru ca Dumnezeu sa ii ocroteasca pe tarani de ostile vrajmase, ca ele sa nu vatame oamenii sau campurile lor.
27 (28 ) Pentru ca Dumnezeu sa tamaduiasca pe cei ce sufera din pricina bolilor de obarsie nervoasa sau mintala.
28 (29) Pentru cei carora marea le face rau si le este teama de marea aspra.
29 (30) Pentru cei ce se afla in primejdie departe, pe taramul oamenilor salbatici si necredinciosi, ca Dumnezeu sa ii pazeasca si sa ii lumineze pe oamenii de acolo sa devina pasnici si sa vina la cunostiinta lui Dumnezeu.
30 (31) Pentru ca Dumnezeu sa dea grane si roade indeajuns, atunci cand vremea nu este buna pentru agricultura.
31 (32) Pentru ca cei ce calatoresc sa isi gaseasca drumul atunci cand s-au ratacit si sufera din pricina aceasta.
32 (33) Pentru ca Dumnezeu sa descopere adevarul celor ce sunt intemnitati pe nedrept, si ca sa fie eliberati.
33 (34) Pentru cei pe patul de moarte, cand sunt chinuiti de diavoli. Sau, pentru oastea vrajmasa cand aduce primejdie si trece granitele cu scopuri rele.
34 (35) Pentru ca Dumnezeu sa ii libereze pe oamenii buni din cursele oamenilor rai, care profita de norodul lui Dumnezeu.
35 (36) Pentru ca vrajmasia sa piara cu desavarsire dupa certuri si neintelegeri.
36 (37) Pentru oameni raniti grav de ucigasi.
37 (38 ) Cand falcile dor din pricina dintilor stricati.
38 (39) Pentru ca oamenii ce sunt parasiti si abatuti sa gaseasca de lucru, ca sa inceteze a se mai necaji.
39 (40) Pentru ca dragostea intre patron si lucrator sa se intoarca, atunci cand s-au schimbat vorbe grele.
40 (41) Pentru ca femeile sa nasca cu bine, atunci cand copilul vine inainte de vreme in lume.
41 (42) Pentru cei tineri atunci cand se imbolnavesc din pricina dragostei, si unul este ranit si sufera.
42 (43) Pentru ca oamenii sa se libereze din temnitele unui neam vrajmas.
43 (44) Pentru ca Dumnezeu sa descopere adevarul perechilor, cand s-a petrecut o neintelegere, ca sa vina iarasi la pace si dragoste unul fata de altul.
44 (45) Pentru cei ce sufera din pricina inimii sau a rinichilor.
45 (46) Pentru tinerii ce sunt impiedicati de vrajmas din pricina pizmei sa intemeieze o familie (sa se casatoreasca).
46 (47) Pentru ca patronul sau lucratorul sa gaseasca pace, cand lucratorul pleaca suparat pe patron, si ca lucratorul sa gaseasca de munca.
47 (48 ) Cand bande de talhari jefuiesc si se petrec mari nenorociri; sa se citesca repetat vreme de 40 de zile.
48 (49) Pentru cei ce au o slujba primejdioasa.
49 (50) Pentru ca oamenii ce sunt departe de Dumnezeu sa se pocaiasca si sa se intoarca la Dumnezeu si sa se mantuiasca.
50 (51) Cand, din pricina pacatelor noastre si spre a ne indrepta, vine pedeapsa de la Dumnezeu (epidemie si moarte pentru oameni sau animale).
51 (52) Pentru ca stapanii cu inima impietrita sa se pocaiasca si sa devina milosi si sa nu chinuiasca oamenii.
52 (53) Pentru ca Dumnezeu sa binecuvinteze plasele si sa se umple de peste.
53 (54) Pentru ca Dumnezeu sa lumineze pe oamenii cei bogati care au cumparat robi, ca sa ii elibereze.
54 (55) Pentru ca numele unei familii care a fost acuzata pe nedrept sa se refaca.
55 (56) Pentru oamenii simtitori, ale caror suflete s-au ranit de catre semenii lor.
56 (57) Pentru acei oameni ce sufera dureri de cap din pricina unei mari suparari.
57 (58 ) Pentru ca lucrurile sa se aseze pe o cale folositoare celor ce lucreaza cu intentie buna, ca Dumnezeu sa impiedice orice actiune indaratnica a diavolilor sau a oamenilor necinstiti.
58 (59) Pentru cei ce nu pot grai, ca Dumnezeu sa le daruiasca putinta de a grai.
59 (60) Pentru ca Dumnezeu sa descopere adevarul atunci cand un intreg grup de oameni este acuzat pe nedrept.
60 (61) Pentru cei ce au necazuri in lucrarea lor, fie din pricina trandaviei ori din cea a fricii.
61 (62) Pentru ca Dumnezeu sa usureze de necazuri pe cel ce este slab, ca sa nu fie stapanit de nevoia de a se plange.
62 (63) Pentru ca pomii si campurile sa dea roada atunci cand apa este putina.
63 (64) Cand cineva este muscat de un caine sau un lup ce are turbare. (Sfantul le dadea si sa bea apa sfintita).
64 (65) Pentru ca negutatorii sa prospere, ca sa nu vorbeasca prea mult si sa profite de oamenii simpli.
65 (66) Pentru ca cel rau sa nu puna piedici in camine si sa provoace intristare familiilor.
66 (67) Pentru ca locurile unde cresc clostile sa fie binecuvantate.
67 (68 ) Pentru ca femeile a caror sarcina s-a pierdut sa izbuteasca sa indure si sa fie sanatoase.
68 (69) Cand este ploaie puternica si raurile se revarsa, luand cu ele oameni si case.
69 (70) Pentru oamenii simtitori care se intristeaza din pricina unor lucruri marunte si deznadajduiesc, ca Dumnezeu sa le daruiasca tarie.
70 (71) Pentru oamenii desertati care au ajuns neinteresanti pentru ceilalti [lit. „plictisitori"] din pricina invidiei diavolului si au ajuns la deznadejde, ca sa poate gasi mila si tamaduire de la Dumnezeu.
71 (72) Pentru ca Dumnezeu sa binecuvinteze strangerea noii roade a campului, pe care taranii o aduc acasa.
72 (73) Pentru ca criminalii sa se pocaiasca.
73 (74) Pentru ca Dumnezeu sa ii ocroteasca pe taranii ce isi lucreaza campul, cand vrajmasul a imprejmuit satul.
74 (75) Pentru ca patronul cel salbatic sa devina pasnic si sa nu-si chinuie semenii oameni, lucratorii.
75 (76) Pentru o mama ce este speriata in vreme ce da nastere, ca Dumnezeu sa ii dea neinfricare si sa o ocroteasca.
76 (77) Cand nu exista intelegere reciproca intre parinti si copii, ca Dumnezeu sa-i lumineze, ca astfel copii sa asculte de parinti si parintii sa arate dragoste.
77 (78 ) Pentru ca Dumnezeu sa ii lumineze pe cei ce imprumuta, ca sa nu ii apese pe semenii lor pentru datorie, si ca sa fie milostivi.
78 (79) Pentru ca Dumnezeu sa ocroteasca satele de pradarea si furaciunea ostirii vrajmase.
79 (80) Pentru ca Dumnezeu sa tamaduiasca pe cel al carui chip se umfla si il doare tot capul.
80 (81) Pentru ca Dumnezeu sa aiba grija de cei saraci ce sunt in nevoie si necaz si sunt abatuti din pricina saraciei.
81 (82) Pentru ca oamenii sa cumpere produsele taranilor, ca taranii sa nu fie tristi si abatuti.
82 (83) Pentru ca Dumnezeu sa ii impiedice pe oamenii cei rai ce vor sa ucida.
83 (84) Pentru ca Dumnezeu sa pastreze tot ce se tine in casa, si animalele, si produsele celor ce le produc.
84 (85) Pentru ca Dumnezeu sa tamaduiasca pe cei ce s-au ranit de catre talhari si pe deasupra s-au vatamat sufleteste din pricina groazei.
85 (86) Pentru ca Dumnezeu sa izbaveasca lumea cand vine epidemia si oamenii mor.
86 (87) Pentru ca Dumnezeu sa lungeasca vietile acelor membri ai familiei de care are inca mare trebuinta restul familiei.
87 (88 ) Pentru ca Dumnezeu sa ocroteasca pe toti cei ce nu au un ocrotitor si sufera din pricina semenilor lor cu inima impietrita.
88 (89) Pentru ca Dumnezeu sa dea tarie celor ce cad cu usurinta bolnavi si sunt slabi trupeste, ca sa poata lucra fara sa oboseasca si sa se deprime.
89 (90) Pentru ca Dumnezeu sa aduca ploaie cand este seceta, sau ca fantanile sa dea iar apa daca au incetat sa o faca.
90 (91) Pentru ca diavolul sa piara, atunci cand apare in fata unei persoane si o ingrozeste.
91 (92) Pentru ca Dumnezeu sa daruiasca prudenta oamenilor, ca sa sporeasca duhovniceste.
92 (93) Pentru ca Dumnezeu sa ocroteasca corabia cand se afla in mare primejdie pe mare. (Sfantul sfatuia si aruncarea de apa sfintita in cele patru colturi ale corabiei).
93 (94) Pentru ca Dumnezeu sa ii lumineze pe oamenii turbulenti care pricinuiesc probleme neamului si aduc tulburare oamenilor, provocand necaz prin neoranduiala si dezbinare.
94 (95) Pentru ca nici o vraja sa nu pricinuiasca perechilor a incepe sa gaseasca motive de cearta si bataie.
95 (96) Pentru ca Dumnezeu sa daruiasca oamenilor fara de auz, putinta de auzi.
96 (97) Pentru ca vrajile sa plece de la oameni.
97 (98 ) Pentru ca Dumnezeu sa daruiasca alinare celor ce sunt in necaz, ca sa inceteze a fi abatuti.
98 (99) Ca Dumnezeu sa binecuvinteze si sa dea har acelor tineri ce doresc sa lase toate si sa ii urmeze lui Dumnezeu. [Nu stiu cat de reusita este aici traducerea. In greaca, fraza precisa folosita ma face sa ma gandesc la cei care doresc sa urmeze viata monahala, dar nu sunt sigur. - n. trad. gr.]
99 (100) Pentru ca Dumnezeu sa binecuvinteze si sa faca adevarate dorintele oamenilor, care sunt pe potriva voii Sale.
100 (101) Pentru ca Dumnezeu sa daruiasca haruri si inzestrari oamenilor buni si simpli.
101 (102) Pentru ca Dumnezeu sa binecuvinteze pe oamenii ce au functii de putere, ca sa ii ajute pe oameni, cu bunatate si intelegere.
102 (103) Pentru ca curgerea de sange lunara sa ii vina unei femei cand este intarziata.
103 (104) Pentru ca Dumnezeu sa binecuvinteze avutiile oamenilor, ca sa nu fie tristi si abatutit, ci sa Il slaveasca pe Dumnezeu.
104 (105) Pentru ca oamenii sa se pocaiasca si sa-si marturiseasca pacatele.
105 (106) Pentru ca Dumnezeu sa ii lumineze pe oameni ca sa nu se indeparteze de la calea mantuirii.
106 (107) Pentru ca Dumnezeu sa ii dea femeii ce nu poate da nastere, putinta sa o faca.
107 (108 ) Pentru ca Dumnezeu sa ii smereasca pe vrajmasi, ca sa isi schimbe scoprile cele rele.
108 (109) Pentru ca Dumnezeu sa-i tamaduiasca pe cei suferinzi de epilepsie. Sau, pentru ca Dumnezeu sa se milostiveasca de cei ce acuza pe nedrept si sa se pocaiasca.
109 (110) Pentru ca tinerii sa ii cinsteasca pe cei batrani.
110 (111) Pentru ca judecatorii cei nedrepti sa se pocaiasca si sa judece cu dreptate norodul lui Dumnezeu.
111 (112) Pentru ca Dumnezeu sa ii ocroteasca pe ostasii ce merg la lupta.
112 (113) Pentru ca Dumnezeu sa o binecuvinteze pe vaduva cea saraca, ca sa isi poata plati datoriile si sa se izbaveasca de temnita.
113 (114 si 115) Pentru ca Dumnezeu sa tamaduiasca pe copii cei inapoiati cu mintea.
114 (116:1-9) Pentru ca Dumnezue sa binecuvinteze si sa aline pe copilasii cei saraci, ca sa nu fie priviti de sus de copiii celor bogati si astfel sa se deprime.
115 (116:10-19) Pentru ca Dumnezeu sa tamaduiasca groaznica patima a minciunii.
116 (117) Pentru ca familiile sa fie unite si cu dragoste si sa il slaveasca pe Dumnezeu.
117 (118 ) Pentru ca Dumnezeu sa ii smereasca pe barbari cand imprejmuiesc satul si aduc teama, si ca sa intoarca scopurile lor cele rele.
118 (119) Pentru ca Dumnezeu sa ii zdrobeasca pe barbari si sa smereasca lucrul lor cand ucid femei si copii nevinovati.
119 (120) Pentru ca Dumnezeu sa daruiasca rabdare si stapanire de sine celor ce trebuie sa vietuiasca cu oameni necinstiti si nedrepti.
120 (121) Pentru ca Dumnezeu sa ocroteasca pe cei robiti de manile vrajmasului, ca sa nu fie schiloditi inainte de a fi liberati.
121 (122) Pentru ca Dumnezeu sa ii tamaduiasca pe cei ce sufera din pricina „ochiului celui rau”.
122 (123) Pentru ca Dumnezeu sa daruiasca vedere orbilor si sa tamaduiasca ochii ce sunt intru durere.
123 (124) Pentru ca Dumnezeu sa ocroteasca oamenii de serpi, ca sa nu muste.
124 (125) Pentru ca Dumnezeu sa ocroteasca campurile celor drepti de oamenii cei rai.
125 (126) Pentru ca Dumnezeu sa tamaduiasca pe oamenii ce sufera din pricina unor dureri de cap fara de sfarsit.
126 (127) Pentru ca Dumnezeu sa aduca pace unei familii cand se petrec certuri.
127 (128 ) Pentru ca rautatea vrajmasului sa nu se apropie nicicand de camine, si ca sa fie pacea si binecuvantarea lui Dumnezeu in familie.
128 (129) Pentru ca Dumnezeu sa tamaduiasca oamenii suferinzi de migrene, ori, pentru ca Dumnezeu sa se milotiveasca de oamenii nesimtitori si indiscreti ce aduc intristare celor sensibili.
129 (130) Pentru ca Dumnezeu sa daruiasca neinfricare si nadejde celor ce incep o slujba noua si nu o cunosc bine inca, ca sa nu afle mari greutati in lucrul lor.
130 (131) Pentru ca Dumnezeu sa daruiasca pocainta si sa aline cu nadejde oamenii, ca sa se mantuiasca.
131 (132) Pentru ca Dumnezeu sa arate mila lumii cand din pricina pacatelor noastre au loc necontenit razboaie.
132 (133) Pentru ca Dumnezeu sa lumineze neamurile si sa devina prietenoase si oamenii sa afle pace.
133 (134) Pentru ca Dumnezeu sa ii ocoteasca pe oameni de orice primejdie.
134 (135) Pentru ca oamenii sa se concentreze la vremea rugaciunii si cugetul lor sa se uneasca cu Dumnezeu.
135 (136) Pentru ca Dumnezeu sa ii ocroteasca pe emigranti cand isi lasa caminele si pleaca, ca sa fie izbaviti de salbatici.
136 (137) Pentru ca Dumnezeu sa aduca statornicie persoanei cu o fire nestatornica.
137 (138 ) Pentru ca Dumnezeu sa lumineze pe stapanii locului ca cererile oamenilor sa fie tratate cu intelegere.
138 (139) Pentru ca Dumnezeu sa opreasca ispitirea oamenilor simtitori cu ganduri de hula.
139 (140) Pentru ca Dumnezeu sa il faca pasnic pe capul familiei care are o fire foarte dificila si aduce suferinta intregii familii.
140 (141) Pentru ca Dumnezeu sa il faca pasnic pe stapanul salbatic al unui loc, ce isi chinuie semenii.
141 (142) Pentru ca Dumnezeu sa il faca pasnic pe razvratitul ce face rau; apoi, chiar daca este kurd, devine un miel. [Sf. Arsenie vietuia in Asia Mica. Kurzii, ce erau adesea soldati, aveau o reputatie printre alte grupuri etnice de a fi luptatori violenti. - n. trad. gr.]
142 (143) Pentru ca Dumnezeu sa ocoteasca mama de-a lungul sarcinii, ca sa nu piarda copilul.
143 (144) Pentru ca Dumnezeu sa ii impace pe oameni cand sunt nelinistiti, ca sa nu se petreaca un razboi civil.
144 (145) Pentru ca Dumnezeu sa binecuvinteze lucrul oamenilor, ca sa fie bine primit de catre Dansul.
145 (146) Pentru ca Dumnezeu sa opreasca curgerea sangelui, la oamenii ce sufera de ea.
146 (147:1-11) Pentru ca Dumnezeu sa ii tamaduiasca pe oamenii ce au fost muscati si raniti la falci de oameni rai.
147 (147:12-20) Pentru ca Dumnezeu sa aduca pace animalelor salbatice, ca sa nu vateme oamenii sau roada campului.
148 (148 ) Pentru ca Dumnezeu sa faca apa potrivita, ca oamenii sa aiba din belsug si sa Ii dea slava lui Dumnezeu.
Acestea au fost ale Sf. Arsenie. Urmatoarele doua sunt ale cuviosului Paisie Aghioritul.
149 (149) Din recunostiinta si multumire lui Dumnezeu pentru multele Sale bunatati si pentru prea plinul dragostei Sale, ce nu cunoaste limita si ingaduinta cu noi.
150 (150) Pentru ca Dumnezeu sa daruiasca fericire si alinare celor intristati, frati si surori ale noastre, ce sunt in locuri departate, si acelora dintre fratii si surorile noastre ce sunt adormiti si sunt si mai departe. Amin.

PARTEA A DOUA: INDEX TEMATIC

Nota importanta: Doar numarul psalmului din Septaginta este dat in acest index.

AGRICULTURA: 1, 26, 30, 50, 52, 62, 66, 71, 83, 124, 147, 148
ANIMALE NEPRIETENOASE: 63, 123, 147
CALAMITATI: 17, 21, 30, 50, 62, 68, 85, 89
CALATORIE SI EMIGRATIE: 28, 29, 31, 92, 135, 150
COPII: 22, 76, 109, 113, 114
DUHOVNICESTI: 3, 9, 24, 25, 29, 49, 50, 57, 72, 91, 98, 99, 100, 104, 105, 108, 115, 119, 130, 134, 136, 149
LEGE SI GUVERNARE: 14, 16, 32, 36, 47, 51, 59, 72, 82, 84, 93, 101, 108, 110, 137, 140, 141, 143
LUCRU: 2, 38, 39, 46, 48, 51, 52, 57, 60, 64, 74, 81, 83, 100, 101, 103, 129, 137, 140,144
MOARTE: 33, 150
OCROTIRE: 9, 13, 34, 47, 48, 57, 90, 133
PACE (intre prieteni si in familie): 10, 19, 22, 35, 41, 43, 45, 54, 65, 76, 86, 94, 109, 116, 126, 127, 139
PACE SI RAZBOI: 26, 33, 42, 73, 78, 93, 107, 111, 117, 118, 120, 127, 131, 132, 135, 140, 141, 143
PREOCUPARI SOCIALE: 20, 32, 35, 38, 51, 53, 59, 77, 80, 81, 87, 93, 101, 110, 112, 113, 114, 119, 124, 137, 140
PROPRIETATE: 14, 15, 23, 47, 83, 103, 124
SANATATE A FEMEILOR: 18, 19, 40, 67, 75, 106, 142, 145
SANATATE SUFLETEASCA/MINTALA: 4, 7, 8, 9, 11, 24, 27, 41, 55, 56, 60, 61, 69, 70, 80, 81, 84, 97, 100, 103, 128, 136, 138
SANATATE TRUPEASCA: 5, 12, 28, 36, 37, 44, 56, 58, 63, 79, 86, 88, 95, 102, 108, 122, 125, 128, 145, 146
VRAJI SI DIAVOLI: 5, 6, 8, 9, 13, 33, 57, 65, 90, 94, 96, 121

joi, 18 februarie 2010

Salvati Manastirea Cetatuia Negru-Voda

 
Azi am primit un mail din care razbate tristetea, suferinta, neputinta dar si dragostea, credinta, generozitatea si speranta. Redau continutul mail-ului mai jos si sper sa trimiteti si altora acest apel.

"Cu scuzele de rigoare pentru repetarea mesajului de anul trecut, revin cu un apel, de data aceasta disperat, in sprijinul Manastirii Cetatuia Negru-Voda. Nu mi-am imaginat la acel moment ca lucrurile se vor inrautati cu mult mai mult. Mare speranta imi pun in putinul celor multi, de aceea va rog sa trimiteti si altora acest mesaj.
De cand v-am scris, cam acum doua luni, situatia s-a schimbat dramatic (sau poate nu cunosteam eu toate detaliile) - nu mai sunt 3 calugari, ci doar parintele staret, care sufera de cancer la pancreas. Acum a ramas singur in varful unei stanci foarte greu accesibile pe timp de iarna, bolnav si cu facturi neachitate. Pe langa randuiala stricta de manastire mai trebuie sa ingrijeasca si cele doua batrane care pana acum gateau pentru obstea ceva mai numeroasa. Din pacate si ele sunt bolnave si nu il mai pot ajuta. E strigator la cer cum o biserica rupestra dintr-un sit arheologic cu vestigii dacice, cu moastele intregi ale unui cuvios roman, cu icoana facatoare de minuni a Maicii Domnului, cu izvorul de aghiasma care curge doar intre sarbatoarea Izvorului tamaduirii si Adormirea Maicii Domnului si cu crucea de piatra la care cei ce se roaga cu credinta dobandesc grabnic ajutor raman in parasire, fara ca nimeni sa nu fie interesat sa le valorifice si sa le faca mai bine cunoscute, spre folosul oamenilor!
Cum sa supravietuiasca o manastire atat de bogata in daruri, doar cu un singur suflet binevoitor? Aici ar fi trebuit sa vina credinciosii in numar mare, fara sa le pese de greutatea drumului… Oare atat de mult s-au racit inimile noastre, incat prin nepasare vom condamna astfel de locuri la pustiire? Inca mai sper ca nu."


In urma acestui apel de suflet, am luat legatura telefonic (0248/544.000) cu parintele staret (protos. Modest Marian Ghinea). Am dedus ca dumnealui si cele doua maicute in varsta de 95, respectiv 84 de ani sunt intr-o situatie grea. Spun "am dedus" pentru ca parintele a fost usor jenat si a incercat sa evite sa vorbeasca despre sanatatea sa sau despre greutatile personale, spunandu-mi ca acestea nu sunt atat de importante. In schimb, mi-a vorbit cu multa caldura despre enoriasii de la poalele muntelui, despre istoricul manastirii si despre nevoia de a proteja si amenaja acest lacas de cult. In timp ce vorbea, glasul era usor tremurat din cauza lacrimilor ce cu greu si le retinea. Mi-a spus ca orice ajutor material/financiar cat de mic, este binevenit.
Pentru mai multe informatii recomand si site-ul Manastirii Cetatuia Negru-Voda. Tot aici puteti citi un istoric al manastirii.


Adresa la care se pot trimite pomelnice si bani este: Manastirea Cetatuia Negru-Voda, loc.Cetateni, jud. Arges, cod 117240, Protosinghel Modest Marian Ghinea.
De asemenea se pot depune bani in cont la BCR Campulung - Manastirea Cetatuia Negru-Voda, loc. Cetateni-Arges-117240, IBAN-RO98.RNCB.0023.0135.9944.0001 - RON
Telefonul Manastirii: 0248/544.000


Informatiile privitoare la adresa manastirii si a contului bancar, le-am preluat de pe site-ul oficial al Manastirii Cetatuia Negru-Voda, la sectiunea Apel de suflet. Aceste date au fost confirmate si telefonic de catre staretul manastirii - Protos. Modest Marian Ghinea

Doamne ajuta!



miercuri, 17 februarie 2010

Acatistul Tatălui Ceresc (pentru vindecare)


Rugăciunile începătoare
Tropar (de 3 ori)
Dumnezeule Preasfânt şi Preabinecuvântat Tată Ceresc, vindecă-ne pe noi de bolile noastre ştiute şi neştiute, ca mulţumind şi închinându-ne, să Te slăvim şi să Te lăudăm pe Tine, pe Fiul Tău - Domnul Iisus, pe Duhul Sfânt şi întreaga Dumnezeire Veşnică şi de necuprins cu mintea noastră.
 
Condac 1
Preaslăvit şi Prealuminat fiind în Sfânta Împărăţie, toţi Te respectă şi se smeresc atunci când le comunici câte ceva, iar noi păcătoşii, cu umilinţă Te rugăm din toată inima: Vindecă-ne pe
noi Tată Ceresc! 
Icos 1
În marea Ta bunătate Doamne, ai comunicat românilor că ai multe Raze Sfinte, precum şi multe Efecte Vindecătoare şi de aceea noi spunem cu credinţă, din toată inima aşa:
Vindecă-i Tată Ceresc, pe aleşii Tăi din toată lumea!
Vindecă-i Tată Ceresc, pe cei care fac Voia Ta Cea Sfântă!
Vindecă-i Tată Ceresc, pe cei care Te iubesc pe Tine!
Vindecă-i Tată Ceresc, pe cei care Îl iubesc pe Domnul Iisus Hristos!
Vindecă-i Tată Ceresc, pe cei care Îl iubesc pe Duhul Sfânt!
Vindecă-i Tată Ceresc, pe cei care O iubesc pe Maica Domnului!
Vindecă-i Tată Ceresc, pe cei care iubesc Dumnezeirea Cea Veşnică!
Vindecă-i Tată Ceresc, pe cei care propăvăduiesc Sfânta Evanghelie!
Vindecă-ne pe noi Tată Ceresc!
 
Condac 2
Tatăl Ceresc a binevoit să comunice şi să se arate de-a lungul veacurilor într-o formă accesibilă, iar cei care au avut această binecuvântare I-au cântat cu bucurie: Aliluia! Aliluia! Aliluia!
Icos 2
Tatăl Nostru Cel Ceresc comunică cu aleşii Săi şi îi sfătuieşte numai de bine, ca pe nişte fii ai
Lui, iar noi fiind oameni temători, Îi cerem vindecare rugându-L aşa:
Vindecă-i Tată Ceresc, pe cei credincioşi şi virtuoşi!
Vindecă-i Tată Ceresc, pe cei care au neputinţe!
Vindecă-i Tată Ceresc, pe cei care fac Voia Ta!
Vindecă-i Tată Ceresc, pe cei care Te slăvesc!
Vindecă-i Tată Ceresc, pe cei care respectă Dumnezeirea!
Vindecă-i Tată Ceresc, pe cei care cu drag Te ascultă!
Vindecă-i Tată Ceresc, pe cei milostivi!
Vindecă-i Tată Ceresc, pe Fiii Luminii!
Vindecă-ne pe noi Tată Ceresc!
 
Condac 3
Cu Iubire Sfântă priveşti spre Pământ şi îi observi pe unii care lucrează Binele, precum şi pe cei care Te iubesc şi îi încurajezi la lucrul cel sfânt pe toţi cei care Te slăvesc cântându-Ţi: Aliluia! Aliluia! Aliluia!
Icos 3
În inimile noastre trebuie să avem multă iubire pentru Dumnezeu Tatăl, Fiul şi Sfântul Duh,
pentru Maica Domnului, pentru Sfintele Puteri Cereşti şi Îngereşti şi pentru toţi Sfinţii. Având iubire sfântă şi rugându-ne cu evlavie, putem fi ajutaţi şi vindecaţi:
Vindecă-i Tată Ceresc, pe cei spre care priveşti!
Vindecă-i Tată Ceresc, pe cei care fac Binele pe Pământ!
Vindecă-i Tată Ceresc, pe iubitorii de Dumnezeu!
Vindecă-i Tată Ceresc, pe cei care se roagă cu inima!
Vindecă-i Tată Ceresc, pe cei care au evlavie la Puterile Cereşti!
Vindecă-i Tată Ceresc, pe cei care aspiră spre valori spirituale!
Vindecă-i Tată Ceresc, pe iubitorii de Sfinţi şi de sfinţenie!
Vindecă-i Tată Ceresc, pe toţi cei care O iubesc pe Maica Domnului!
Vindecă-ne pe noi Tată Ceresc!
 
Condac 4
În marea Ta iubire de oameni poţi să-i vindeci pe cei smeriţi, milostivi, care postesc şi fac pocăinţă sinceră din inimă şi se roagă pentru vindecare şi mulţumindu-Ţi Ţie Doamne, Îţi cântă din inimă: Aliluia! Aliluia! Aliluia!
Icos 4
Pe noi toţi ne poţi vindeca cu Razele Tale Sfinte, făcute prin Minunata Lucrare a Ta şi de aceea noi creştinii postim, ne smerim, ne închinăm şi Te rugăm Doamne, aşa:
Vindecă-ne Tată Ceresc, că eşti Cel Mai Mare Iubitor Ceresc!
Vindecă-ne Tată Ceresc, cu Razele Tale Vindecătoare!
Vindecă-ne Tată Ceresc, de patimi şi de tot ce este rău în noi!
Vindecă-ne Tată Ceresc, de bolile trupeşti şi sufleteşti!
Vindecă-i Tată Ceresc, pe toţi cei care se roagă din tot sufletul!
Vindecă-i Tată Ceresc, pe toţi creştinii de pe Pământ!
Vindecă-i Tată Ceresc, pe cei care Te iubesc şi se smeresc!
Vindecă-i Tată Ceresc, pe cei bolnavi şi fără speranţă de însănătoşire!
Vindecă-ne pe noi Tată Ceresc!
 
Condac 5
Binecuvântându-i pe toţi credincioşii din România, ne-ai recomandat să avem multă iubire pentru Domnul Iisus, pentru Preacurata Sa Maică şi pentru toate Sfintele Personalităţi Cereşti, iar noi, ascultând acest minunat îndemn, iubindu-Te nespus Doamne, cu toţii Îţi cântăm: Aliluia! Aliluia! Aliluia!
Icos 5
Prin Voia Ta Dumnezeiască ai hotărât să ne vesteşti nouă oamenilor, mai des, cele cereşti, să ne asculţi în mod direct şi să ne vindeci prin Lucrarea Ta Sfântă. Pentru aceasta Te rugăm aşa:
Vindecă-i Tată Ceresc, pe binecuvântaţii creştini din România!
Vindecă-i Tată Ceresc, pe cei bolnavi, care nu-şi găsesc medici tămăduitori!
Vindecă-i Tată Ceresc, pe cei suferinzi de boli grele şi incurabile!
Vindecă-i Tată Ceresc, pe cei ţintuiţi la pat, pentru care se fac rugăciuni!
Vindecă-i Tată Ceresc, pe cei bolnavi, chinuiţi de duhurile necurate!
Vindecă-i Tată Ceresc, pe cei chinuiţi de dureri cumplite!
Vindecă-i Tată Ceresc, pe cei îndureraţi, pentru care se fac slujbe de maslu!
Vindecă-i Tată Ceresc, pe cei supuşi durerilor fizice şi sufleteşti!
Vindecă-ne pe noi Tată Ceresc!
 
Condac 6
Pentru vindecarea creştinilor care Te iubesc, ai Sfintele Raze Vindecătoare, iar noi cu toţii dorind tămăduire ne închinăm Ţie Doamne, ne rugăm şi cu mulţumire Îţi cântăm: Aliluia! Aliluia! Aliluia!
Icos 6
Mulţi dintre creştini pot cere Protecţie Sfântă de la Tine, Tată Ceresc, iar în Marea Ta Îndurare pe mulţi îi poţi proteja cu Sfintele Raze Protectoare. Doamne cu credinţă Te rugăm aşa:
Vindecă-i Tată Ceresc pe cei care cu credinţă cer Sfintele Tale Raze Vindecătoare!
Vindecă-i Tată Ceresc şi trimite-le şi Sfintele Tale Raze Protectoare!
Vindecă-i Tată Ceresc pe cei care cu osârdie se roagă la Tine!
Vindecă-i Tată Ceresc şi protejează-i pe cei care fac lucrare sfântă!
Vindecă-i Tată Ceresc şi protejează-i pe toţi aleşii Tăi!
Vindecă-i Tată Ceresc şi protejează-i pe toţi urmaşii noştri!
Vindecă-i Tată Ceresc şi protejează-i pe cei dragi nouă!
Vindecă-i Tată Ceresc şi protejează-i pe toţi creştinii de acum şi din viitor!
Vindecă-ne pe noi Tată Ceresc!
 
Condac 7
Multe locuri sunt în Sfânta Împărăţie Cerescă, numai noi creştinii să fim vrednici pentru a le ocupa, ca împreună cu Cei din Ceruri să-Ţi cântăm, Doamne: Aliluia! Aliluia! Aliluia!
Icos 7
În viitor vor fi mulţi iubitori de Dumnezeu, care vor cunoaşte detalii despre minunatele Raze
Dumnezeieşti, dar acum cu evlavie să ne rugăm şi să cerem vindecare aşa:
Vindecă-i Tată Ceresc, pe cei care cer Razele Preasfintei Treimi!
Vindecă-i Tată Ceresc, pe cei care vor un loc în Cerul Sfânt!
Vindecă-i Tată Ceresc, pe cei care Te iubesc şi au evlavie la Tine!
Vindecă-i Tată Ceresc, pe cei care stăruiesc în post şi în rugăciune!
Vindecă-i Tată Ceresc, pe cei care se smeresc şi sunt milostivi!
Vindecă-i Tată Ceresc, pe cei care sunt iubitori de Dumnezeu şi de cele sfinte!
Vindecă-i Tată Ceresc, pe cei singuri, bolnavi şi neajutoraţi!
Vindecă-i Tată Ceresc, pe cei care sunt sprijin familiilor lor!
Vindecă-ne pe noi Tată Ceresc!
 
Condac 8
Dacă se va pocăi vrăjmaşul vrăjmaşilor, cu toate duhurile lui cele rele şi dacă se vor întoarce la
Dumnezeu toţi cei care L-au uitat de-a lungul veacurilor, tot ar mai rămâne locuri în Ceruri. Cei din Sfânta Împărăţie a Luminii slăvindu-L pe Dumnezeu Îi cântă plini de iubire sfântă: Aliluia! Aliluia! Aliluia!
Icos 8
Nici un păcat nu este dacă noi creştinii vom îndemna duhurile rele la pocăinţă şi pe cei necredincioşi la credinţă, cerând vindecare trupească şi sufletească şi spunând aşa:
Vindecă-i Tată Ceresc, pe cei care se luptă cu duhurile rele!
Vindecă-i Tată Ceresc, pe creştinii care îndeamnă la pocăinţă!
Vindecă-i Tată Ceresc, pe cei care au curaj duhovnicesc!
Vindecă-i Tată Ceresc, pe cei care se luptă cu forţele răului!
Vindecă-i Tată Ceresc, pe cei care sunt atacaţi de forţele oarbe şi întunecate!
Vindecă-i Tată Ceresc, pe cei care se luptă cu duşmanii nevăzuţi!
Vindecă-i Tată Ceresc, pe cei care sârguiesc pentru întărirea Binelui!
Vindecă-i Tată Ceresc, pe cei care se luptă pentru întărirea ortodoxiei!
Vindecă-ne pe noi Tată Ceresc!
 
Condac 9
Cu toţii să ne străduim să facem pocăinţă cât mai multă, că oriunde este loc de mai bine şi închinându-ne cu credinţă şi cu smerenie să-I cântăm Lui Dumnezeu: Aliluia! Aliluia! Aliluia!
Icos 9
Sfintele Personalităţi Cereşti se străduiesc cu multă dragoste sfântă să-şi întărească virtuţile şi calităţile cereşti, iar noi dorindu-ne vindecare Te rugăm Doamne, aşa:
Vindecă-i Tată Ceresc, pe cei care fac pocăinţă zilnică!
Vindecă-i Tată Ceresc, pe cei care Îţi cer ajutorul!
Vindecă-i Tată Ceresc, pe cei care conlucrează cu Cei de Sus!
Vindecă-i Tată Ceresc, pe cei ţintuiţi în boală!
Vindecă-i Tată Ceresc, pe cei care trăiesc în România!
Vindecă-i Tată Ceresc, pe cei care se chinuiesc trupeşte şi sufleteşte!
Vindecă-i Tată Ceresc, pe cei care împlinesc Voia Ta!
Vindecă-i Tată Ceresc, pe toţi cei din poporul Tău!
Vindecă-ne pe noi Tată Ceresc!
 
Condac 10
În Marea Ta Bunătate, Tată Ceresc, doreşti să auzi şi mulţumirile celor care Ţi se roagă, nu numai cererile şi necazurile lor şi de aceea, mulţumindu-Ţi pentru toate Îţi cântăm: Aliluia! Aliluia! Aliluia!
Icos 10
Cei care cred şi Ţi se roagă din toată inima, cu iubire şi cu speranţă, vor fi înţeleşi, ajutaţi, vindecaţi şi protejaţi. Punându-ne toată speranţa în Tine Doamne, Te rugăm aşa:
Vindecă Tată Ceresc, trupurile noastre chinuite!
Vindecă Tată Ceresc, minţile noastre bolnave!
Vindecă Tată Ceresc, sufletele noastre întunecate!
Vindecă Tată Ceresc, bolile pe care medicii noştri nu ştiu să le vindece!
Vindecă Tată Ceresc, ura, lăcomia, trufia, orgoliul, mândria şi tot ce ne îmbolnăveşte!
Vindecă Tată Ceresc, toate poftele care ne chinuiesc şi ne îmbolnăvesc!
Vindecă Tată Ceresc, neputinţele noastre şi întăreşte-ne credinţa!
Vindecă Tată Ceresc, toată boala din noi şi curăţeşte-ne de tot răul!
Vindecă-ne pe noi, Tată Ceresc!
 
Condac 11
Aceia care cu adevărat se vor ruga cu credinţă Tatălui, Fiului şi Sfântului Duh, Puterilor Cereşti Vindecătoare de Boli, vor fi tămăduiţi şi cu bucurie Îi vor cânta Lui Dumnezeu: Aliluia! Aliluia! Aliluia!
Icos 11
Tatăl Ceresc Atoateziditor, Care prin Puterea Sa cea Mare a creat totul, poate da vindecare,
întărire, înţelepţire, iluminare, protecţie sfântă, celor ce doresc din inimă şi cer cu credinţă toate acestea:
Vindecă Tată Ceresc, Pământul cu cele ale sale!
Vindecă Tată Ceresc, plantele şi animalele de pe Pământ!
Vindecă Tată Ceresc, oamenii - zidirea Ta cea căzută în păcat!
Vindecă Tată Ceresc, minţile noastre şi înţelepţeşte-ne!
Vindecă Tată Ceresc, sufletele noastre şi înalţă-le în rugăciune până la Cerul Sfânt!
Vindecă Tată Ceresc, inimile noastre şi umple-le cu Iubire Sfântă!
Vindecă Tată Ceresc şi curăţă tot răul din noi şi din apropierea noastră!
Vindecă-ne Tată Ceresc, trimiţându-ne nouă Sfintele Tale Raze Vindecătoare şi Protectoare!
Vindecă-ne pe noi Tată Ceresc!
 
Condac 12
Niciodată nu-i vei refuza pe cei care se roagă pentru a dobândi calitatea de vindecător, de conlucrător ceresc, de aceea toţi binecredincioşii Îţi cântă Doamne, din toată inima: Aliluia! Aliluia! Aliluia!
Icos 12
Cei care se roagă mult, împlinesc Cuvântul Sfânt al Evangheliei, îşi ajută aproapele, fac fapte bune, pot dobândi calităţi spirituale deosebite. Cu credinţă şi cu dorinţa de a-i ajuta pe ceilalţi, să spunem aşa:
Vindecă-i Tată Ceresc, pe cei care vor să aibă calităţi sfinte!
Vindecă-i Tată Ceresc, pe cei care vor să aibă virtuţi deosebite!
Vindecă-i Tată Ceresc, pe toţi robii Tăi cei bolnavi şi păcătoşi!
Vindecă-i Tată Ceresc, pe cei care se roagă mult!
Vindecă-i Tată Ceresc, pe cei milostivi şi care îi ajută pe cei în nevoinţe!
Vindecă-i Tată Ceresc, pe cei care vor să conlucreze pentru Bine!
Vindecă-i Tată Ceresc, pe cei care împlinesc Cuvântul Evangheliei!
Vindecă-i Tată Ceresc, pe cei care Te roagă mult acest lucru!
Vindecă-ne pe noi Tată Ceresc!
 
(de 11 ori pentru boli grele) Condac 13 (de 3 ori) (apoi icos 1 şi condac 1)
 
Condac 13
Dumnezeule Preamilostiv şi Preabinecuvântat, Tată Ceresc, Te rugăm vindecă-ne de bolile sufletului, ale trupului şi ale minţii, smereşte-ne, înţelepţeşte-ne, dă-ne umilinţă şi pocăinţă pentru păcatele noastre, întăreşte-ne credinţa şi dragostea sfântă, fă-ne răbdători şi îndurători şi alungă de la noi toate relele şi pe toţi vrăjmaşii noştri cei văzuţi şi pe cei nevăzuţi, ca să-Ţi cântăm din toată inima: Aliluia! Aliluia! Aliluia!
 
Rugăciune către Tatăl Ceresc pentru vindecare
 
Doamne Dumnezeule Cel în Treime Slăvit, Tată Ceresc, cu lacrimi de pocăinţă Te rugăm iartă-ne toate păcatele noastre. Te rugăm vindecă-ne pe noi (nume) pe cei dragi nouă şi pe toţi care Ţi se roagă şi Îţi cer vindecare, că la Tine Doamne, ne este toată speranţa. Te rugăm vindecă-ne de bolile sufletului, ale trupului şi ale minţii şi alungă de la noi toate relele şi pe toţi vrăjmaşii noştri cei văzuţi şi pe cei nevăzuţi. Te rugăm vindecă-ne pe noi păcătoşii spre a face Voia Ta Cea Sfântă. Te rugăm binecuvintează-ne, întăreşte-ne în credinţă, smereşte-ne şi dă-ne cele bune şi de folos sufletelor, minţilor şi trupurilor noastre. Doamne Dumnezeule Tată Ceresc, noi Te slăvim, Te iubim şi Îţi mulţumim pentru toate, acum şi în vecii vecilor. Amin!

sâmbătă, 13 februarie 2010

Interviu cu Stanislav Grof

"Singura solutie este intoarcerea catre interior"

Doctorul Stanislav Grof este unul dintre cei mai importanti cercetatori ai Constiintei din secolul XX. Este fondatorul curentului transpersonal in psihologie si acela care a reusit sa introduca spiritualitatea ca dimensiune fundamentala a psihicului omenesc, in lumea psihologiei academice.
Este unul dintre pionierii studiilor privind forta vindecatoare a starilor de constiinta extinsa si creatorul unei tehnici de accesare a acestor stari, numita Respiratie Holotropica. Este profesor la Institutul de Studii Integrale din California, unde conduce catedra de Filosofie, Cosmologie si Constiinta. Este autorul a numeroase carti despre natura constiintei. Considerat un geniu in domeniul sau, Stanislav Grof este un om de o blandete, o simplitate si o generozitate extraordinare.
Am avut ocazia de a petrece doua zile impreuna cu el, care au fost un regal de idei si viziuni. Interviul de mai jos este o sinteza a nenumaratelor ore de discutie din acele zile. 

- Sunteti om de stiinta si totusi cartile dvs. infatiseaza un univers de natura spirituala. Cum se vede "criza" prin care trece umanitatea din perspectiva psihologiei?
- Una dintre transformarile fundamentale prin care trecem este una de viziune. Stiinta tindea sa se opuna spiritualitatii, considerata ca fiind de nedovedit, pentru ca se baza pe perceptia subiectiva. Or, subiectivitatea nu era luata in considerare, neputand fi masurata.  Asa s-a intamplat ca experienta spirituala, mistica, veche de cand umanitatea, a fost exclusa din ecuatie. Dar, intre timp, stiinta incepe sa descopere ca subiectivitatea creeaza universul, la propriu. Numai ca pare tarziu. Lumea pe care am creat-o are atributele stiintei clasice, mecanice. Este o lume rece, calculata, dura, guvernata de "legi" inguste, in care oamenii sunt considerati corpuri intr-un univers de corpuri si drept urmare se simt singuri si izolati.  Am creat o lume din care orice principiu mai inalt - il poti numi Dumnezeu, de pilda - a fost exclus. Suntem deci singuri, iar consecinta e frica. Compensam frica in fata unui Univers urias si gol, prin consumul compulsiv, prin a avea, a face -  si cream o lume care raspunde acestui mod de a privi lucrurile. Tratam planeta asa cum ne tratam pe noi insine si pe ceilalti: ca pe ceva care trebuie supus, invins, exploatat, controlat si chiar ucis daca e nevoie, pentru satisfacerea "nevoilor". Criza prin care trece umanitatea este o criza interioara si astfel psihologica si spirituala, dar care a generat o criza exterioara atat de grava, incat pune in pericol existenta noastra ca specie. Umanitatea aflata in criza isi distruge casa si intrebarea este daca ne vom da seama la timp.

- Ce e de facut?
- In ultimii 40 de ani ani am fost implicat in cercetari asupra constiintei si am putut constata ca suferinta vine din modul de a percepe universul. Trairea unei expansiuni a constiintei conduce frecvent la transformari profunde ale individului, la reducerea semnificativa a agresivitatii, la cresterea intelegerii, a compasiunii si a tolerantei, dar, mai ales, la cresterea capacitatii de a se bucura de viata. Cu cat bucuria de a trai creste, cu atat scade credinta ca trebuie sa ai din ce in ce mai mult si apare o spiritualitate de natura universala bazata pe ideea ca toata creatia e un tot format prin legatura profunda cu alti oameni, cu alte specii, cu natura si cu intregul univers. Nu am nici o indoiala ca aceasta transformare este nu numai posibila, dar inerenta. Suntem condamnati sa ne intoarcem la Adevar. Intrebarea este daca se va intampla acest lucru inainte sa se strice ceva de nereparat in echilibrul vietii pe planeta. Multi oameni se afla in punctul in care realizeaza esecul filosofiei de viata pe care au urmat-o si incep sa caute alternativa spirituala care echivaleaza cu o intoarcere acasa, dupa o lunga ratacire. Am fost invatati ca trebuie sa facem mereu ceva ca sa fim fericiti, ca trebuie sa indeplinim ceva, sa vanam ceva, sa avem ceva, un obiect, o pozitie sociala, un partener anume, deci ca fericirea este mereu in viitor si in exterior. Aceasta conceptie ne plaseaza intr-un provizorat permanent. Este o strategie mereu perdanta pentru ca niciodata nu ne aduce ce dorim. Singura solutie este intoarcerea catre interior si descoperirea satisfactiei existentiale in dimensiunea spirituala a existentei.

- Care ar fi primul pas?
- Uneori acest prim pas il face fiinta noastra, prin declansarea unei crize psiho-spirituale. Psihologia oficiala a tratat aceste crize drept crize psihotice, patologice si le-a suprimat cu medicamente dure, sub diagnostice neclare, dar in realitate, fiinta noastra interioara declansa un mecanism de auto-vindecare, de auto-reglare in fata unei situatii in care lumea interioara ajungea sa fie in divergenta cu restul universului. Acum, intreaga umanitate se afla intr-o stare de urgenta spirituala care pune sub semnul intrebarii o intreaga perspectiva asupra vietii si descopera ca modul materialist de a vedea lumea nu este suficient.  Asa se explica intoarcerea catre meditatie, catre spiritualitate, catre credinta, catre medicina naturista si holistica, interesul imens pentru psihologia transpersonala. Omenirea pare ca face singura acest pas. Pentru fiecare dintre noi vine timpul sa privim in interior cu onestitate, atunci cand simtim "criza". Criza este semnul transformarii, ceva trebuie sa moara, pentru ca apoi sa renasca. La nivelul unei persoane, dar si la nivelul intregii umanitati.

- Vorbiti despre transformarea umanitatii ca despre o chestiune de timp. Ce crede despre anul 2012 un cercetator al constiintei ca Stanislav Grof?
- Este un subiect care ma pasioneaza pentru ca orice profetie are legatura cu o stare de constiinta extinsa. Au existat dintotdeauna mijloace pentru ca profetii, samanii, preotii, misticii sa intre in asemenea stari. Toate sistemele mistice ale planetei vorbesc despre aceeasi realitate. Asa se face ca profetiile tuturor continentelor despre "sfarsitul timpurilor" sunt aceleasi, inclusiv in crestinism, unde "apocalipsa", etimologic, inseamna nu sfarsit, ci "ridicarea valului". Profetiile mayase sunt remarcabile, nu pentru ca spun ceva nou, ci pentru extraordinara precizie a sistemului lor astronomic si astrologic, calculat pe miliarde de ani inapoi in timp, dar care se opresc pe o anumita data a anului 2012. Faptul ca misticii lumii, separati de mii de kilometri si uneori de mii de ani in timp, vad aceleasi lucruri in incursiunile lor spirituale, este deja extrem de interesant pentru un cercetator al constiintei ca mine. Dar cand descoperi ca de fapt, un intreg calendar intins pe milioane de ani este de fapt un algoritm de evolutie al Constiintei, vazut ca esenta a universului, acest lucru este senzational. Nu incape nici o indoiala. Cunoasterea mayasa despre natura universului, a constiintei si a timpului depaseste cunoasterea stiintifica de azi. La acea data astronomica precisa, la care se trece intr-un nou ciclu galactic si cosmic, mayasii vorbesc despre sfarsitul timpului. Dar timpul, asa cum incepem sa ne dam si noi seama astazi, este creatia Constiintei. Sfarsitul timpului este, dupa parerea mea, sfarsitul unui tip de perceptie, sfarsitul unei lumi asa cum o cunoastem noi: o lume a violentei si a lacomiei, egotica, corupta, sfasiata de conflicte. Dupa parerea mea, mayasii vorbesc deci despre un proces de moarte/renastere, o transformare interioara masiva a umanitatii, dincolo de care timpul liniar nu mai exista, asa cum nu exista in starile de constiinta extinsa, sau in relatarile marilor mistici. Pentru mine, cel mai important argument provine din propriile mele cercetari. Foarte pe scurt, am constatat ca starile prin care trece constiinta omeneasca sunt legate in mod sincronic de evenimentele cosmice. Am lucrat cu experti in domeniu si am ajuns la concluzia ca evenimentele interioare si cele cosmice se reflecta total intre ele. Relatia intre Univers si Constiinta este o ecuatie. Universul este Constiinta. Evenimentele astronomice sunt intr-o relatie profunda cu evenimentele interioare ale constiintei omenesti individuale si colective, astfel ca, pentru mine, cu elementele pe care le am, nu incape nici un dubiu ca schimbarile majore au inceput deja si ca lumea acestui secol va fi spirituala sau deloc.

Nota: Am primit acest interviu si am dorit sa vi-l fac cunoscut intrucat am considerat ca ne ajuta sa ne redescoperim si sa privim din alta perspectiva vremurile pe care le traim in prezent.