marți, 9 iunie 2009

Egalitatea in fata mortii


Dorinta de a perpetua propria memorie prin fenomene funerare este un ultim act de orgoliu.
Somptuozitatea monumentelor funerare nu este o fapta a rudelor ce vor sa onoreze memoria defunctului, adesea este orgoliul rudelor ce vor sa se glorifice pe ele insele. Aceste demonstratii nu sunt intotdeauna pentru cel decedat; este pentru amorul propriu, pentru lume si pentru a face parada de bogatia lor. Credem oare ca amintirea unui suflet drag este mai putin durabila in inima celui indurerat daca acesta nu poate pune pe mormant decat o floare? Credem ca marmura salveaza de la uitare pe cel ce a fost nefolositor pe pamant?

Cand se onoreaza intr-adevar memoria unui om de bine, este justa si ofera un exemplu bun.
Mormantul este locul de intalnire al tuturor oamenilor; aici sfarsesc inevitabil toate deosebirile dintre oameni. In zadar vrea bogatul sa-si perpetueze memoria prin monumente fastuoase, timpul le va distruge asa cum distruge corpurile. Amintirea faptelor sale bune si a celor rele va fi mai putin perisabila decat mormantul sau, pompa funerariilor sale nu-i va spala pacatele si nu-l va ridica pe o treapta superioara in ierarhia spirituala.

8 comentarii:

Mihaela Petrescu spunea...

Ai dreptate. Dar mie mi-e mai usor sa imbratisez o cruce ( simpla, e adevarat) decit pamintul...

Tu cum te simti? Ce-ti mai face piciorul? Iti doresc sanatate multa

Mugur spunea...

Asa este, suntem egali in fata mortii la fel cum suntem egali si in fata vietii...

Geanina Codita spunea...

Greu imi este sa vorbesc despre acest lucru. Evenimentele sunt inca prea proaspete in mintea mea. Voi reveni cu placere, aici unde este mult verde, adica speranta. O seara frumoasa!

Amira spunea...

Stiu, Geanina... am citit blogul tau si imi pare rau pentru aceasta pierdere.
Te astept cu mult drag.

Mariana spunea...

Iată o altă întrebare care mă frământă: ,,Cât de importantă este privirea în relaţii?” Dacă ai un răspuns, te aştept aici cu mult dor în privire :)
http://psalmdedor.blogspot.com/2009/06/cat-de-importanta-este-privirea-in.html

Mariana spunea...

:) Revin cu un surâs şi cu o întrebare nouă: ,,Care este valoarea unui surâs, a unui zâmbet în relaţiile umane?" Te aştept cu răspunsul tău aici: http://psalmdedor.blogspot.com/2009/07/care-este-valoarea-unui-suras-unui.html Îţi doresc o zi plină de zâmbet! :)

Mariana spunea...

După zâmbet urmează...lacrimi...Te aştept cu drag pe tine şi pe cititorii tăi cu un răspuns la o nouă provocare pe Psalmdedor la întrebarea ,,Ce sunt lacrimile? ( Care este rostul lor? ) aici.
Îţi doresc doar lacrimi de fericire! :)

DoarATAT spunea...

BUNA ZIUA ! ~ doamnei AMIRA !
~
Eu stiu, ca de mic-iar ACUM nu m-am schimbat prea mult- cand mergeam cu parintii la CIMITIR la "mamare", NU imi "placeau" deloc "cladirile"...le Resimteam RECI si Nefiresti !
Iar mormintele simple, doar pamant, sau Ornate cu flori, acestea trimiteau NU Mesaj "cald", "primitor". Da !
Fastul "strica" ARMONIA si Naturaletea !
~
Daca m-ati "uitat":
http://corneliusrosca.blogspot.com/, avand Adresa de Profil: http://www.blogger.com/profile/12637013553674152721.
Daca veti citi ultimul meu articol: "vineri, 22 ianuarie 2010~"Va multumesc ... PRIETENI dragi !", veti intelege (in mare parte), de ce am precizat ! Priviti va rog si pe coloana "Gadget"-uri, sunt cateva referiri despre Prieteni, Prietenii !
~
Va doresc Un AN NOU Minunat !
La Multi Ani !
~
23.01.2010.6~6:07 AM
~,