vineri, 6 martie 2009

Duelul

Duelul nu poate fi considerat ca o situatie de legitima aparare. Este o crima si un obicei absurd. Intr-o civilizatie mai avansata si mai morala, omul intelege ca duelul este tot atat de ridicol ca si luptele privite odinioara ca judecata a lui Dumnezeu.
Duelul poate fi considerat o sinucidere din partea celui care isi cunoaste slabiciunea si este aproape sigur de moarte. Cand sansele sunt egale, duelul este si omor si sinucidere. In toate cazurile, chiar atunci cand sansele sunt egale, duelistul este vinovat mai intai pentru ca atenteaza cu sange rece si in mod deliberat la viata semenului sau, in al doilea rand deoarece isi expune viata in mod inutil si fara folos pentru nimeni.
Valoarea notiunii de onoare in materie de duel nu este altceva decat orgoliul si vanitatea - doua plagi ale omenirii.
Exista cazuri cand onoarea este cu adevarat angajata cand refuzul ar fi o lasitate - depinde de moravuri si de obiceiuri; fiecare tara si fiecare secol au moduri diferite de a vedea lucrurile. Cand oamenii vor fi mai buni si mai avansati in morala, vor intelege ca adevarata onoare este mai presus decat pasiunile pamantene si ca nu prin ucidere sau incercarea de a ucide se repara o vina.
E mai multa maretie si o adevarata onoare in a te recunoaste vinovat daca ai gresit sau a cere scuze daca exista dreptate; si in toate cazurile trebuie sa se dispretuiasca insultele care nu ne pot atinge.

(prelucrare dupa Allan Kardec - Cartea spiritelor)

Niciun comentariu: