Egalitatea absoluta a bogatiilor nu este posibila. Diversitatea facultatilor si a caracterelor i se impotrivesc. Cei care cred ca in aceasta consta remediul pentru raul social sunt sistemici sau ambitiosi invidiosi. Ei nu inteleg ca egalitatea pe care o revendica ar fi mai curand rupta prin forta lucrurilor. Trebuie sa combatem egoismul, plaga noastra sociala, si sa nu mai alergam dupa himere.
Egalitatea bogatiilor nu este posibila dar bunastarea este relativa si fiecare s-ar putea bucura de ea daca ar intelege bine ca adevarata bunastare consta in folosirea timpului sau dupa plac si nu pentru lucruri pentru care nu simti niciun gust; cum fiecare are aptitudini diferite, niciun lucru util nu va ramane nefacut. Echilibrul exista in toate, omul este cel ce vrea sa-l strice. Oamenii vor intelege cand vor practica legea dreptatii.
Daca o avere a fost obtinuta pe cai rele la inceput, cei ce o mostenesc mai tarziu sunt responsabili de ea. Ei nu sunt responsabili de raul facut de altii, cu atat mai putin daca-l pot ignora dar adesea o avere revine unui om pentru a-i da posibilitatea sa repare o nedreptate. Daca o face in numele celui ce a comis nedreptatea, se va tine cont pentru amandoi de aceasta indreptare.
Exista multi oameni care cad in lipsuri si mizerie din cauza greselilor lor insa si societatea este responsabila. Ea este intotdeauna prima cauza a acestor greseli. Nu trebuie ea sa vegheze la educatia morala? Adeseori educatia proasta este cea care denatureaza judecata acestor persoane in loc sa le inabuse tendintele daunatoare.
(prelucrare dupa Allan Kardec - Cartea spiritelor)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu